Fascinat de acel normal,
Ce se vrea exceptional
Ma uit deseori spre mine
Insa nu te vad pe tine...
Stii, sunt un pretentios
M-analizez minutios,
Stiindu-ma poate prea bine,
Incerc sa nu ma mint pe mine.
Si da, stiu ca esti acolo
Si tu pe-acelasi drum solo...
Si tu vezi apus de soare
Si te lupti mereu mai tare.
Si-n acele serpentine,
Iti gasesti drumul spre tine
Si te intersectezi cu mine
Urcand panta spre "mai bine".
Intersectia insa vine
E nedirijata-n fine...
Din dreapta cineva vine,
Si trece pe langa tine...
Insa-aici proritatea
E de fapt filozofie,
Pentru c-autoritatea
O poti avea din o mie...
Andrei Răduţu, 10.02.2013
Chiar cand nu-mi trecea prin minte,
Mi-am adus instant aminte
Ca-n orice moment se poate,
Sa fii dat usor pe spate.
Ca printre ore si zile
Timpul trece, vreme vine,
Dar conteaza mult si cine
Mai are grija de tine.
Stim, vedem, nu-i o mirare,
Minte multa lumea are,
Dar prin cazuri oarecare,
Se pierde pustiu in zare...
Si-uneori te mai si doare,
Si-ti mai pierzi si din rabdare
Dar avem recomandare,
Sa o lasam treptat mai moale.
Si revin placut surprins
Catre subiectul atins...
Mi-ar placea poate sa zbor,
Sa te iau din jurul lor.
Fara sa ne dam de veste,
Sa pornim intr-o poveste,
Farmecul sa ne domneasca
Si timpul sa se opreasca...
Dar cum timpu-i subiectiv,
Totul are un motiv...
Si poate asa e scris
Sa fie poate un vis...
Pana una alta-ti spun
Ca drumul pare mai bun
Si de-o fi sa fie vie,
Te astept cu bucurie !