Suflete mari

Se spune ca viata fiecaruia dintre noi este un drum pe care ni-l cladim, si pe care il vom duce la bun sfarsit daca vom reusi sa ne cunoastem pe noi si sa fim impacati cu noi insine de-a lungul ei, daca o parte din sufletul nostru a ramas la cei dragi noua prin amintiri, momente petrecute si mai ales sentimente...sufletul...ce cuvant simplu pentru a defini indefinibilul, acea parte esentiala din noi care ne arata identitatea personala, acel element care ne distinge pe fiecare dintre noi de celalalt prin modul de a fi, sentimentele avute si modalitatea de a ramane in sufletul si mintea celor din jurul nostru...dar cate persoane isi cunosc cu adevarat sufletul, acest dar primit de Sus, care defineste viata ?...si mai mult, daca putem spune ca ne cunoastem sufletul si deci identitatea personala, la cate persoane le vom putea impartasi frumusetea noastra sufleteasca si cate dintre acestea vor putea cu adevarat sa o descopere ?


Dificile intrebari...poate la care raspunsul nu va putea fi dat intr-o viata de om...si cand te gandesti...cata intelepciune au oamenii mai in varsta, a caror frumusete sufleteasca o poti deseori vedea fara nici un fel de ascunzis...ei sunt cei ce vor a ne da cate un sfat din anii petrecuti in aflarea sensului vietii...si nu numai...cei care ne vor binele sunt cei mai potriviti in a ne da cateva exemple legate de frumusetea noastra, din interior, dar aparent, timpul si circumstantele actuale, ne fac aproape mereu sa gasim cate o scuza plauzibila pentru a ne gandi si a face ceva cu adevarat pentru a fi NOI, fara ascunzisuri, fara falsitati si mereu gata sa lovim si sa fim loviti, fara permanenta lupta penru suprematie...NOI, impreuna cu sufletele noastre si cei pe care ii iubim si ne iubesc, "dezbracati" de toata aceasta aparenta umanitate si disputa...


Daca am reusi mai des sa ne urmam calea noastra si vocea sufletului sunt convins ca nu am avea nici o problema in a razbi in aceasta lume, unde si asa persoanele nu au timp sa se gandeasca la acest important aspect al vietii lor...ce noroc ca totusi ne mai aducem aminte de noi...


P.S.: Un moment de sinceritate si "reinviere" dupa ceva vreme in care timpul acordat sinelui a fost destul de nesemnificativ...si ce frumos...un moment ca acesta poate echivala cu o indelungata si nesfarsita perioada in care vrem, nu vrem, cadem de cele mai multe ori, victime ale sistemului lantului de cauzalitate al timpului care nu isi mai "aminteste" si de noi...
P.S.2: Ma bucur ca am revazut Spanglish...
P.S.3: Noapte buna si sa auzim de bine !



12 Responses
  1. Monica Says:

    frumos spus:)
    cred ca cel mai greu e drumul spre noi insine.....


    zi buna sa ai:)


  2. Zadkielix Says:

    Filosofie pura spusa intr-o maniera de-a dreptul entuziasmanta!
    :)


  3. Rappa_ru' Says:

    Multumesc Monica:)...si eu iti doresc la fel:)


  4. Rappa_ru' Says:

    Cam asa ceva Zadkielix:)...mi-era dor sa scriu ceva de gen intr-un moment de inspiratie:)...si uite ca a venit:)...multumesc de vizita si toate cele bune:)


  5. CORA Says:

    Postarea ta mi-a amintit de poezia SA NU FII DECAT TU INSUTI, pe care am gasit-o ca motto al autorului unei carti de psihologie:
    Aproape toți
    Putem învăța să gândim, să credem sau să știm
    Dar nici măcar un om, nici unul,
    Nu poate învăța să simtă.
    De ce?
    Pentru că ori de câte ori gândești sau crezi sau știi
    De fiecare dată ești
    O mulțime de alți oameni
    Dar în clipa în care simți
    Nu ești
    Decât tu însuți.
    A nu fi decât tu însuți,
    Într-o lume ce face tot ce poate,
    Zi și noapte
    Pentru a te face sa fii oricine altcineva
    Înseamnă să duci cea mai dură bătălie
    Pe care o poate duce un om
    Și
    Să nu încetezi vreodată
    Să te bați.

    Versurile stau la locul lor si pe pagina mea!

    E adevarat ca grila noastra sufleteasca ar trebui sa ne fie masura in tot ceea ce facem, insa cum ar fi posibil in societate imbuibata de ratiune si materialism in care ne invartim?


  6. Rappa_ru' Says:

    Foarte adevarat spus si interesanta poezia, Cora:)...multumesc:)...nu a zis nimeni ca circumstantele care ne fac sa fim cum suntem astazi sunt neaparat rele, pentru ca fara ele ar fi destul de dificil sa supravietuim, eu voiam sa subliniez aspectul acela esential pentru fiecare dintre noi...identitatea personala care trebuie sa fie prezenta in noi si frumusetea sufletului care nu trebuie sa se piarda de-a lungul timpului, indeferent de cate incercari am trece:)...multumesc de vizita si te mai astept pe aici:)...o zi buna:)


  7. mai,imi plac mult p.s.-urile tale:)


  8. Rappa_ru' Says:

    Ce as putea sa spun...tot e bine:))...toate cele bune si sa auzim de bine:)...o zi frumoasa:)


  9. Cristina Says:

    Drumul spre noi insine nu este usor si nu are ocolisuri, are un traseu liniar. Dorinta de a ne cunoaste pe noi insine si de ne elibera de propriile "lanturi" ne va da puterea miraculoasa de a merge pana la capat. La capatul drumului vom fi rasplatiti. Vom fi constienti care ne sunt calitatile si defectele, ce vrem de la viata cu adevarat. Seara placuta!!!


  10. Rappa_ru' Says:

    Asa e Cristina:)...multumesc la fel si toate cele bune:)


  11. crystalball Says:

    ca sa reusesti sa te cunosti pe tine trebuie sa ii cunosti pe ceilalti. sa te privesti intr-o oglinda imaginara si sa iti vezi defectele si calitatile. sa stii sa alegi si sa nu te lasi plecat de vant. Viata nu e decat o insiruire de alegeri, pe care de multe ori le fac altii pentru tine.


  12. Rappa_ru' Says:

    Bun punct de vedere:)...multumesc Crystalball si bine ai revenit pe blog:)...toate cele bune:)


Trimiteți un comentariu

Fiecare dintre voi are o parere, pe care eu voi fi bucuros sa o vad scrisa, aici, pe locul meu de regasire virtuala...cum spuneam mereu, o sa fac tot posibilul sa va raspund la toate...de asemenea, in urma unui articol, raman parerile fiecaruia, iar la urma constatam daca am tras sau nu vreo concluzie...

Asadar...va astept ca intotdeauna cu parerea voastra...o zi buna !