Luminile s-au stins

Stau uneori si privesc satuletul meu natal, Homoraciu...si nu prea mai imi place ce vad, nu mai e acel loc unde am crescut si unde stiam din nou ca pot fi copilul atat de cautat de mine uneori...e un sentiment de instrainare parca, o retinere(discreta, dar exista) fata de ceea ce era cand il stiam, privit prin ochii pustiului in devenire de azi.

Daca incep cu strada pe care am crescut, as putea spune ca prea putini din generatiile care urmeaza par a ne lua locul...nu zic, si noi eram putintei, dar parca acopeream zona...daca nu gresesc eram eu, vecina si prietena mea cea mai buna, sora ei, si inca vreo 2 amici...impreuna reuseam sa ne strangem si sa facem zarva aceea care ii faceau pe parinti sa se simta impliniti, ne epuizam energiile impreuna, simteam pur si simplu ca suntem copii, distrandu-ne prin diferite jocuri ale copilariei gen de-a v-ati ascunselea, tara tara vrem ostasi, alergatea pe mai stiu eu ce, sau alte felurite joculete...acum, totul pare pustiu...tot noi, cei din granita adolescentei spre maturitate mai populam zona, ne mai strangem la un fotbal, la o caterinca, etc...pustii din ziua de azi parca au incremenit, sunt prinsi intr-o lume a lor, o lume a modelelor pe care le vad la TV sau pe internet, intr-o lume tehnologizata. Ce stiam noi de internet, telefon mobil sau PC cand eram mici ?...de abia asteptam sa se faca zi si sa ne lase parintii sa iesim pe strada pentru a ne umple timpul cu ceva distractiv...tin minte ce uimit mai eram cand nasul meu mi-a adus primul joc pe televizor in urma cu vreo 11-12 ani, apoi de joculetele pe care le vedeam la mama la servici printre randurile scrise de ea pe un calculator ce acum ar parea neincapator pentru o camera normala...preferam sa citesc, sau sa imi umplu timpul cu ceva folositor, in orice caz rar stateam in casa...

Acum ramai pur si simplu masca atunci cand auzi pustii de 7-8 ani laudandu-se cu noul telefon sau consultandu-se cum mai era cu World of Warcraft-ul de aseara jucat in retea, sau de noul profil de hi5...cei de 13-14 ani deja o dau in tendinte...curentul emo pare cel mai popular(chiar daca nu prea se stie ce reprezinta in esenta), urmat de comportamentul pitziponcesc infantil al fetelor...nu conteaza ca arata penibil, ideea e ca reprezinta un mod de viata sau un lifestyle, cum ar zice cei mai "pa trend". E totul facut sa arate trendy sau mai stiu eu cum. Un alt aspect esential pentru mine mi se pare a fi acela ca nici nu au trecut prin cine stie chestii ale vietii, dar se gandesc deja la cat de "smecheri" vor fi cand vor conduce prima masina si abia asteapta acest lucru, sau "cata rupere" a fost in party-ul de aseara din club...

Sunt eu mai demodat sau lumea in care traiesc chiar nu o mai recunosc ?...pai eu la varsta lor parca ma gandeam la alte lucruri...chiar nu imi dau seama daca tehnologizarea asta are efect benefic asupra lor...mie deja mi-e dor sa fiu copilul care eram odata si mi se pare ca am ajuns mult prea devreme un copil imbatranit inainte de timp...dar ei frate...cum o fi sa iti petreci "copilaria" intr-o astfel de postura ?...dap...mergem inainte...dar e de retinut ca putini pusti mai sunt cu capul pe umeri in ziua de azi...se anunta un viitor sumbru...
10 Responses
  1. crystalball Says:

    eu am patit exact contrariul la ce spui tu..
    ca de obicei ies in oras si decid impreuna cu prietenii sa mergem sa stam pe o banca in parc. in parcul nou, unde este si monumentul eroilor. ne asezam si in fata noastra 2 fetite mici cu telefonul mobil in loc de microfon interpretau o emisiunde tv "carnavalul copiilor" langa monument aceea fiind scena.. si tot tipau si dansau si faceau pe prezentatoarele...
    acum vine problema: nu stiu de ce mi s-au parut enervante:D si am ajuns la concluzia ca mai toti copii mici sunt cretini in loc sa mi se para dragute..


  2. Cunosc sentimentul...nici eu nu sunt impatimit dupa copii mici, dar totusi...locul meu natal e mult schimbat si nu imi dau seama inca daca e de bine...parerea mea...cam de rau:D


  3. Anne Says:

    Nu esti demodat, din pacate odata cu tehologia evoluam mult prea repede..trecem peste multe etape ale vietii, peste multe lucruri pe care noi cand eram mici le faceam.
    Din punctul meu de vedere nu este bine, erau frumoase vremurile in care noi am copilarit..eu nu aveam calculator (d-abia cand am terminat clasa a VIII-a mi-au luat ai mei), nici telefon sau alte cele si m-am descurcat de minune, am facut lucruri pe care acum cu siguranta copiii nu le mai fac.


  4. Si eu tot ceva de gen...am avut calculator undeva pe la sfarsitul clasei a VI-a, si parca era alta treaba cand ne strangeam pe afara:)...acuma parca zici ca ar fi vreo rusine sau ceva...asta e viata


  5. Rodica Botan Says:

    Intradevar este o problema grava. Nu mai exista conversatie in casa, si toata lumea e cu castile pe cap...S-a timpit lumea de tot.

    Noi locuim in California si numa ce am pus gamurile sub cheie si am blocat computerul/ internetul ...pentruca nepotii mei n-ar mai face nimic altceva decit sa stea in fata ecranului toata ziua.


  6. E cam ingrijorator...poate intr-un fel e mai bine asa, daca cu vorba buna nu ati reusit. Trebuie sa fim foarte atenti cu tinerii din ziua de azi pentru ca o pot lua usor pe cai gresite. Multumesc de vizita si te mai astept, Rodica Botan:)


  7. Anonim Says:

    o problema intr-adevar grava din ce observ si eu. Dat fiind ca eu stau undeva intr-o cata de cat aglomeratie urbana , nu prea simt lipsa generatiei care vine, pentru ca o vad si este exact asa cum te temi tu. Si eu am uit stupefiat spre exemplu cum parintii in loc sa isi incurajeze copii sa citeasca ceva sau sa faca ceva util in timpul lor liber, prefera sa le faca toate capriciile si sa nu fie mai prejos decat copilul lui X, ca nah, ne facem de ras dupa aia. Si cred ca toata problema asta cu copilasii tehnologizati, eu zic ca incepe inca din casa lor.
    Eu sunt de parere ca parintii au cea mai mare parte din vina si nu vreau sa spun asta, dar parintii de genul asta nu sunt cei mai buni pentru copii lor, pentru ca ei desi le fac toate poftele bididiilor, nu constientizeaza faptul ca acesti bididii vor apuca niste drumuri care o sa ii coste mult. Insa asta e mentalitatea care vine si de ce nu...cea care este deja.
    Eu vreau sa fiu un om obiectiv si imi place sa cred ca ceea ce se intampla cu problemele de genul asta, este ceva care trebuie sa se intample


  8. Sa stii ca pana la urma, daca nu treci prin niste lucruri, nu ajungi sa te inveti minte calindu-te...ce sa le faci frate...cine chiar are ochi si urechi, ar putea sa observe aspectul...ramane la latitudinea fiecaruia dintre noi drumul pe care ni-l croim in viata


  9. Sozo Says:

    Dintotdeauna a existat si va continua sa existe un conflict inrte generatii.Tu nu esti demodat,dar trebuie sa inveti sa tii pasul cu mersul vremii si acum acest mers tinde foarte mult spre un alergat continuu.Parintii vor ce este mai bine pentru copii lor,insa fac diferenta prin prisma nouatilor....acum,daca un copil are aceeasi copilarie ca a ta pentru ca parintii nu-i iau telefon sau calculator,acel parinte este considerat "inapoiat',"comunist" sau ce alte apelative au mai aparut...Stiu,e trist sa vezi cum ei nu mai apuca sa se bucure de copilaria lor si va fi si mai trist cand vor realiza cat de mult puteau sa le ofere si acum nu mai pot da timpul inapoi.Considera-te...privilegiat ca te-ai nascut atunci.Peste alti 10-15 ani ei vor fi cei ce se vor intreba ce se intampla cu copii din ziua de azi..gandeste-te unde vor ajunge atunci...


  10. Bine punctat Sandibel...asta e viata...speram sa isi dea seama...oricum cei ce inteleg isi vor da seama cam pe unde se afla...multumesc de vizita si te mai astept:)


Trimiteți un comentariu

Fiecare dintre voi are o parere, pe care eu voi fi bucuros sa o vad scrisa, aici, pe locul meu de regasire virtuala...cum spuneam mereu, o sa fac tot posibilul sa va raspund la toate...de asemenea, in urma unui articol, raman parerile fiecaruia, iar la urma constatam daca am tras sau nu vreo concluzie...

Asadar...va astept ca intotdeauna cu parerea voastra...o zi buna !