Orgoliul...obstacolul permanent al fericirii noastre...

Nimeni nu e perfect si sunt de parere ca un procent destul de mare dintre voi sunt de acord cu aceasta afirmatie. Toti suntem inconjurati(mai mult sau mai putin, dar refuz sa cred ca deloc) de oameni care ne sunt dragi, care tin la noi, care ar face multe lucruri numai pentru a ne face fericiti, iar sentimentul este reciproc fara indoiala. Dupa cum stim, este inevitabil sa nu apara din cand in cand mici contradictii, certuri sau opinii diferite, de la care se poate ajunge la lucruri mult mai serioase, bazele fiind niste nimicuri. Mi s-a intamplat de extrem de multe ori si sunt convins ca si voua. In rezolvarea acestor situatii de obicei(si este o parere de-a mea) nu exista un singur vinovat, sau un singur asa-zis "raufacator"...pentru a se ajunge aici intotdeauna este nevoie de 2 sau mai multe persoane.

Fiecare dintre noi are o personalitate, mai mult sau mai putin puternica, mai usor sau mai greu de influentat, etc, comportandu-se in diverse tipuri de situatii diferit de la un caz la altul. Datorita unor principii(de cele mai multe ori prostesti, dar nu mereu...si retineti acest aspect), pareri persoanale(si nu numai) se ajunge la situatiile triste pe care le cunoastem...
De cate ori nu am vazut prieteni de-o viata despartiti de o situatie care pare banala, frati dezbinati din diferite motive sau cupluri si visuri destramate de situatii care mai de care mai bizare?

Probabil va intrebati unde vreau sa ajung...la una din cele mai contradictorii, daca o pot numi asa, caracteristici umane: orgoliul(sau mai bine zis...o opinie foarte avantajoasa, de cel mai multe ori exagerata asupra importantei persoanale ce depaseste aprecierile altora...). Fiecare dintre noi il avem(intr-o proportie mai mica sau mai mare). Eu pot sa va spun ca nu sunt unul dintre cei orgoliosi(am si eu momentele mele, trebuie sa recunosc, dar spre norocul meu, sunt destul de rare si in situatii nesemnificative). In schimb, ironia vietii a facut ca in ultima perioada sa am de-a face in situatii importante cu persoane la fel de importante pentru mine, ce au acest "simt" mai dezvoltat...trebuie sa recunosc ca nu mi-a prins bine si acest lucru m-a determinat sa incerc sa fac ceva in privinta acestui lucru(un vis implinit!:)))

Nu vreau sa par trimisul Sfantului Andrei pe pamant, dar poate daca am incerca in anumite momente dificile ale vietii noastre sa lasam putin de la noi pentru fericirea noastra si mai ales a celor dragi noua si sa ne gandim ca nu merita sa il ranim pe cel care ne-a fost aproape atata vreme(pentru ca ne place sau nu sa recunoastem...cand e vorba de despartiri, de orice natura ar fi ele...din orgoliu si pentru a nu lasa impresia ca suferim, desi in realitate asa este, facem tot posibilul sa-l improscam pe fostul/fosta prieten/prietena,etc, cu tot noroiul din lume fara sa ne mai pese de sentimentele sale) ba chiar sa incercam din rasputeri sa "reparam ceea ce s-a stricat", atunci am fi mult mai impacati cu noi insine si poate si eliberati de orice constrangere ca in cazul unui rezultat negativ NOI am facut tot ce se putea si nu am asteptat(orbiti de orgoliu) ca celalalt sa apara intr-un sfarsit si sa isi ceara iertare...

Totul porneste din interior...asta o spun mereu si sper sa va dea de gandit pe viitor...pentru ca situatii de acest gen vor fi mereu prezente in vietile noastre !
Categories : | edit post
6 Responses
  1. crystalball Says:

    nu doar orgoliul ne impiedica sa fim fericiti.. noi nu ne uitam pe unde mergem si ne impiedicam singuri!!
    complicata-i viata...


  2. Anonim Says:

    adevarat graiesti...io am un orgoliu mare si din cauza asta, certata fiind cu un bun prieten,a trecut mult timp si ink nu pot sa i spun macar buna...


  3. Rappa_ru' Says:

    Anonim...poate ar trebui sa incerci sa faci un efort si sa vorbesti cu respectivul prieten(mai ales ca spui ca erati buni prieteni). Nu cred ca merita sa pierzi prieteni pentru motive bizare...mai gandeste-te;)


  4. Rappa_ru' Says:

    crystalball...o sa atrag atentia si asupra celorlalte aspecte care ne fac nefericiti...parerea mea e totusi ca daca am reusi sa scapam putin de orgoliu,am fi mult mai fericiti;)


  5. crystalball Says:

    fericirea nu se rezuma la un singur lucru... nu e influentata doar de orgoliu...


  6. Rappa_ru' Says:

    ok...am inteles ideea:))...incepe sa imi placa...ce bine ar fi daca as avea mai multi cititori asa implicati cu parerea persoanala asa ca tine;) !


Trimiteți un comentariu

Fiecare dintre voi are o parere, pe care eu voi fi bucuros sa o vad scrisa, aici, pe locul meu de regasire virtuala...cum spuneam mereu, o sa fac tot posibilul sa va raspund la toate...de asemenea, in urma unui articol, raman parerile fiecaruia, iar la urma constatam daca am tras sau nu vreo concluzie...

Asadar...va astept ca intotdeauna cu parerea voastra...o zi buna !